Ajutorul
Ades treci prin durere
Prin multe încercări
Când nu ai mângâiere
Nici binecuvântări.
Atunci greul te-apasă
Și cauți ajutor
Dar nimănui nu-i pasă
Niciunui muritor,
Căci nimenea pe cale
Nu poate ajuta
În clipa cea de jale
Degrab' ființa ta.
De cauți alinare
La omul muritor
Ai mare înșelare
Căci nu-i de ajutor.
El nu îți ia durerea,
Nu-ți ia povara ta
Și nicicum mângâierea
Nu știe a ți-o da.
La Domnul e scăparea
În ziua de necaz
Când vine întristarea
Cu lacrimi pe obraz.
El mâna și-o întinde
Și-Ți vine-n ajutor
La pieptu-I te cuprinde
Greul să-l simți ușor.
Cu multă bunătate
El sprijin vrea să-Ți dea
Să te salveze poate
Căci este Domn și vrea.
Azi lacrimi vrea să-Ți șteargă
Să-Ți fie-al tău sprijin,
Degrab' la El aleargă
La pieptul Lui divin.
Cere-i smerit putere
Când treci prin încercări
Să birui cum se cere
Prin valea cu dureri.
Să ai încredințare
În brațul Lui mereu
Că-Ți poate da salvare
Ca Domn și Dumnezeu,
Dar să iei seama bine
De faci doar voia Sa
Te știe și pe tine
Și te va ajuta.